Stiri
Ocnele Mari PDF Imprimare E-mail

29 de familii vor fi strămutate de la Ocnele Mari

 

Pentru că specialiştii prevăd accentuarea fenomenului, autorităţile locale trebuie să găsească o soluţie pentru familiile afectate
ocnele_mari-modificat_.jpg
 Primăria din Ocnele Mari trebuie să caute adăpost pentru două familii din localitate, ale căror locuinţe se află în apropierea zonei de risc maxim de prăbuţire a tavanului unei caverne cu peste 1,5 milioane metri cubi de saramură. Cele două familii au mai fost evacuate săptămâna trecuta în regim de urgenta în momentul în care în zona s-au înregistrat miscari în Câmpul I.

Cu toate acestea, cele doua familii refuza sa-si paraseasca gospodariile pâna când autoritatile nu le vor satisface toate pretentiile în legatura cu valoarea total si modul de acordare a despăgubirilor pe care trebuie să le primească din partea statului.

Conform specialiştilor care supraveghează prăbuşirea cavernelor cu saramură de la Ocnele Mari, este posibil ca, odata cu începerea dezgheţului, dinamica fenomenului să se accentueze în toate cele trei câmpuri de sonde, dintre care doua sunt înca în exploatare.

„Prefectura judetului Vâlcea a fost înştiinţată în legatură cu reactivarea prăbuşirii, după ce aproximativ 16.000 de metri cubi de sare şi steril s-au desprins, în ultimele patru săptămâni, din tavanul cavernei situate în Câmpul I de sonde de la Ocnele Mari, antrenând o creştere cu circa doi metri a nivelului saramurii la sonda cu numarul 358.

În acelaşi timp, măsurătorile efectuate asupra apei din Pârâul Sarat indică o salinitate de 3.829 mg/litru, iar pe aproape 2.500 metri pătraţi din tavanul cavernei există semne că se va produce o deschidere în planşeul de sare, ceea ce îi determină pe specialişti să considere că, probabil, în câteva luni, va avea loc o scufundare de proporţii mai mari”, a declarat zilele trecute prefectul judeţului Vâlcea, Radu Renga.

Alerta la Ocne

Potrivit profesorului Tiberiu Constantinescu, de la Universitatea Bucureşti, daca nu apar elemente noi, care sa modifice dinamica fenomenului, măsurătorile cavernometrice par să indice o scufundare lentă, cu circa 1 milimetru pe zi, până prin luna mai a acestui an.

Din acest motiv, pe scala sistemului codificat de alertă pentru situaţiile de urgenţă, Ocnele Mari se află, în acest moment, la culoarea verde.

Specialiştii sunt mai îngrijoraţi, însă, în ceea ce priveşte situaţia din Câmpurile III şi IV de sonde, unde exploatarea sării este încă în plină desfăşurare şi unde au apărut mişcări seismice detectate de aparatura de supraveghere a zonei.
„Din fericire, spun specialiştii, barajul lacului de retenţie construit în perioada prăbuşirii cavernei din Câmpul II de sonde este capabil să reziste în faţa a 500.000 de metri cubi de saramura, iar în lacul respectiv se mai pot stoca înca 100.000 de metri cubi.

Cel mai rău scenariu presupune o eventuală prăbuşire simultană în toate cele trei câmpuri de sonde, ceea ce ar putea antrena o deversare de peste 600.000 de metri cubi de saramura şi ar pune în pericol câteva zeci de locuinţe aflate în vecinatatea barajului”, mai spun specialiştii de la Universitatea Bucureşti, veniţi săptămâna trecută să studieze amploarea fenomenului.

Nemulţumiţi de valoarea despăgubirilor

În prezent, 54 de familii din Ocnele Mari sunt afectate de fenomenele care se produc în cele trei câmpuri de sonde, iar 29 dintre acestea, din perspectiva autorităţilor, trebuie strămutate cu urgenţă maximă.

Construirea unor noi locuinte este mult întârziata din cauza faptului ca Primăria Ocnele Mari nu a întocmit la timp Planul Urbanistic General care să permită eliberarea autorizaţiilor de construire.

Mai multe familii încă se declară nemulţumite de valoarea despăgubirilor pe care ar urma să le primească din partea statului, iar în opinia autorităţilor, unii localnici solicită un preţ al terenului mult exagerat faţă de valoarea reală.

Dezastrul ecologic, economic şi social de la Ocnele Mari a început în septembrie 2001, odată cu primele deversări necontrolate din caverna cu peste cinci milioane de metri cubi de saramură din Câmpul II de sonde.

Deversări de saramură au avut loc pâna la începutul anului 2006, ele având drept consecinţă evacuarea a zeci de familii, iar fenomenul scufundării de la Ocnele Mari continua în perimetrul câmpurilor de sonde I, III si IV.
 
Majorari la Distrigaz PDF Imprimare E-mail

 

Distrigaz Sud pune oscilatiile de presiune pe seama … gerului


În perioada sărbătorilor, mai mulţi vâlceni s-au plâns de presiunea oscilantă a gazelor la centrale sau chiar la aragaz, dar reprezentantţi Distrigaz Sud pun aceste probleme pe seama gerului, afirmând că nu au primit nici o plângere scrisă în acest sens. „Presiunea în zonă este constantă şi nu au fost înregistrate plângeri cu privire la calitatea serviciilor.

Momentan nu sunt probleme cu presiunea gazului pe reţea, iar consumatorii Distrigaz Sud nu sunt afectatţ în ceea ce priveste alimentarea cu gaze naturale. Colaborăm cu autorităţile de resort pentru a lua măsurile necesare, astfel încât consumatorii casnici să nu fie afectaţi.

Distrigaz Sud are anual un program de înmagazinare a gazelor naturale care se desfăşoară în perioada aprilie - octombrie. În 2008, Distrigaz Sud a înmagazinat circa 900 de milioane de metri cubi, cu 200 de milioane mai mult decât în anul precedent.” – precizează George Carpov, de la Distrigaz Sud.

  Distrigaz Râmnicu Vâlcea, lipsă totală de transparenţă

Reprezentanţii sucursalei din Vâlcea a Distrigaz au dovedit, din păcate o totală lipsă de transparenţă  în privinta acestui subiect, inginerul şef refuzând categoric să furnizeze informaţii care să lămurească oscilatţile de gaze din perioada sărbătorilor, în legatură cu care redacţia noastră fusese sesizată de mai mulţi cititori.

Drept urmare, ne-am văzut nevoiţi să apelăm la „bunăvoinţa” reprezentanţilor Distrigaz Sud Bucureşit, care ne-au gratulat cu câteva răspunsuri seci şi cât se poate de evazive. În ciuda sesizărilor râmnicenilor cu privire la problemele apărute în decursul săptămânii trecute, angajaţii Distrigaz Sud Bucureşti au ţinut să ne asigure de faptul că presiunea gazului în zonă a fost constantă tot timpul, livrarea de gaze către toţi consumatorii desfăşurându-se în condiţii normale.

Ruşii ne obligă să ardem rezervele

Criza gazelor a devenit de aproximativ o săptămână o problemă naţională deoarece poate afecta drastic economia internă şi populaţia. Sistarea livrării de gaz rusesc prin staţia de la Isaccea, din 6 ianuarie, a determinat guvernantţi să adopte un set de măsuri, începând de la suplinirea prin producţia internă şi mergând de la economii în centralele electrice de termoficare până la utilizarea combustibililor alternativi (păcura şi carbune).

Majoritatea CET-urilor au asigurate stocuri de cărbune şi păcură pentru perioade cuprinse între două săptămâni şi şase luni. Petrom a anunţat că va livra zilnic o cantitate suplimentară totală de circa 1,3-1,5 milioane metri cubi de gaze, iar reprezentanţii EON au declarat că au un stoc de circa 510 milioane metri cubi de gaze naturale în depozite.

Consumul de gaze al României este de 61,5 milioane metri cubi pe zi, din care cantitatea de 33 milioane metri cubi de gaze pe zi este asigurată din producţia internă, 26 milioane de metri cubi pe zi din cantităţile înmagazinate, iar 2,5 milioane de metri cubi din import prin staţia Medieşul Aurit. Prin punctul de intrare Isaccea, România primea zilnic o cantitate de 4,7 milioane de metri cubi de gaze naturale, din totalul de 61,5 milioane metri cubi necesare.
 
Cadouri pentru copii si batrani, de la institutiile valcene PDF Imprimare E-mail

  Moş Crăciun vizitează copiii şi bătrânii

craciun1.jpg    Fie că este vorba despre instituţii publice, administraţii locale sau societăţi comerciale, mai mulţi vâlceni s-au grăbit să-l ajute în această perioadă pe Moş Crăciun să poată aduce cadouri pentru copii sau bătrâni. Chiar dacăunii dintre ei au făcut acest gest pentru imagine, „fericiţii” preferaţi de Moş sunt cei care câstigă în acest caz.

Cadouri pentru bătrâni


Până la finele lunii noiembrie, Consiliul de Conducere al Filialei Judeţene Vâlcea a U.G.P.R. a acordat ajutoare băneşti nerambursabile pentru 935 de pensionari cu pensii mici şi foarte mici, membri ai CAR Pensionari Vâlcea şi ai U.G.P.R. Filiala Vâlcea, bani cu care bătrânii vor putea face faţă cheltuielilor de sărbători. Valoarea totală a ajutoarelor a fost de 30.286 de lei, ceea ce reprezintă 94,70% din subvenţia de 32.000 de lei primită de la U.G.P.R. Au beneficiat de aceste ajutoare pensionarii cu mai puţin de 400 de lei lunar.

Daruri pentru copii, în comunele vâlcene


Majoritatea primarilor vâlceni au încercat şi ei să-l ajute pe Moş Crăciun să dea cadouri copiilor săraci. La Berislăveşti, doi Moşi Crăciuni primesc vizitatorii, iar în faţa clădirii tronează un imens brad, împodobit cu zeci de globuleţe. 500 de elevi din localitate au primit de asemenea cadouri de sărbători, în valoare de câte 20 de lei fiecare. Lor li se adaugă 15 familii de vârstnici, fiecare beneficiind de câte o pungă cu produse alimentare, în valoare de 50 de lei. La Valea Mare, primarul Constantin Briceag a pregătit cadouri de 300 de milioane de lei vechi, o parte din bani provenind din sponsorizări.

Copiii de la trei şcoli generale şi grădiniţe din Mateeşti au primit şi ei cadouri, drept mulţumire pentru spectacolul pe care l-au oferit invitaţilor şi lui Moş Crăciun. Primăria Râmnicului a oferit, de asemenea în această perioadă 350 de pachete pentru copiii de la patru centre de plasament din Râmnic. „Sunt atâtea cadouri, încât nici nu le pot tine. Sunt foarte multe şi plasa e foarte grea”, ne-a spus, cu ochii plin de bucurie, un baiat în vârsta de zece ani de la Centrul de Plasament nr. 5 din Râmnic.

O fetiţă de la Serviciul de Plasament de tip familial era foarte bucuroasă că venise Moşul şi în acest an. „Nici nu mă gândeam că mai vine Moş Crăciun, la câte prostii am făcut în ultimul timp. Dar uite, plasa mea de cadouri e plina”, ne-a mărturisit fetiţa în vârstă de 12 ani. În această perioadă, Primăria Râmnicului a oferit aproximativ 7.000 de pachete-cadou râmnicenilor. Aproape 4.200 dintre acestea, conţinând dulciuri, portocale şi alte cadouri surpriză, în valoare de aproximativ 20 lei fiecare, au ajuns la copiii din 28 de unităţi de învăţământ preşcolar din municipiu.

Conducerea Primăriei Milcoiu a obţinut o sponsorizare de la Bucureşti, constând în îmbrăcăminte şi încălţăminte, darurile fiind oferite copiilor la serbarea pomului de Crăciun, alături de alte cadouri, pentru toţi copiii din comună, dar şi de părinţii cu o situaţie materială precară. La Roşiile, primarul Stefan Marinescu le-a făcut cadou copiilor din localitate câteva părculeţe de joacă la cele mai importante unităţi de învăţământ, „dotate” cu tobogane, leagăne, băncuţe şi alte sisteme de joacă pentru elevi şi preşcolari. La Ocnele Mari, Fundaţia „Inimă pentru inimă” şi Parohia Trăistari au organizat un festival la sala de cultură din localitate, la care au fost împărţite cadouri pentru copiii de la Centrul de Socializare Copăcelu şi celor de la Centrul de Zi de la Ocnele-Mari.

De sărbători, primarul de la Runcu, Maria Dina a acordat diplome şi bani pentru 12 cupluri care au împlinit cinci decenii de căsătorie, iar primarul de la Perişani păstrează „tradiţia” de a organiza pomul de iarnă pentru localnici. Joi, 18 decembrie cei 400 de şcolari şi preşcolari din Perişani au primit din partea Primăriei cadouri de 25 de lei fiecare. Moş Crăciun a venit şi pentru cele 500 de persoane vârstnice şi cu situaţie financiară precară, oferindu-le alimente în valoare de 30 de lei pachetul.

Un televizor şi o combină, de la jandarmi

La Centrul de Plasament  nr. 5. au fost prezenţi şi reprezentanţii Jandarmeriei Vâlcea, care au adus în dar un televizor color şi o combină. Acelaşi Moş Crăciun jandarmeresc s-a deplasat la sfârşitul săptămânii trecute şi la Grădiniţa Sud din Râmnicu Vâlcea, pentru a oferi grupei de copii condusă de Florentina Ispir, cu care unitatea are încheiat un parteneriat de colaborare, o mini-combină muzicală. Luni, jandarmii vâlceni vor oferi cadouri constând în alimente veteranilor de război jandarmi sau vaduvelor acestora din judeţul Vâlcea.

Moşul va fi din nou prezent în ajun de Crăciun, la ora 12.00, în curtea Inspectoratului de Jandarmi Vâlcea, la bordul unei maşini de intervenţie. Aici, 48 de copii ai jandarmilor, împreună cu părinţii sau bunicii îl vor aştepta pe Moş, pentru a-i recita poeziile şi pentru a primi cadouri. Cinci jandarmi şi două formaţii de colindători din casele de copii aflate în Râmnicu Vâlcea vor prezenta copiilor colinde din tradiţia populară. „Banii necesari pentru oferirea acestor cadouri au fost oferiţi de Regiunea 2 Vâlcea a Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor, din care fac parte si 141 de jandarmi vâlceni, dar şi prin contribuţia benevolă a personalului Inspectoratului de Jandarmi Vâlcea.”  a precizat şeful IJJ Vâlcea, colonelul Ion Idu.

 
Localitati rurale de o maxima importanta PDF Imprimare E-mail

 

                                                 Pentru Ion Cîlea

                TOATE LOCALITĂŢILE RURALE SUNT LA FEL DE IMPORTANTE


Într-un număr al bisăptămânalului „ARENA” apărut în prima jumătate a acestei luni, a fost publicat un articol sub titlul „Apel  către preşedintele Ion Cîlea din partea primarului din Stăneşti”.

Gospodarul ales de comunitatea locală reclamă că, după nenumărate deplasări la Bucureşti, ar fi reuşit  să obţină din partea Guvernului fonduri pentru reabilitarea a 3,8 km din DJ 643B pe tronsonul care străbate localitatea.
Nemulţumit că banii s-ar fi rătăcit pe drumul spre comuna Stăneşti, primarul Ionel Michiu se plânge reporterului: „Nu stiu din ce motive, din cei 3,8 km care trebuiau asfaltaţi, de la Consiliul Judeţean ni s-au aprobat doar 800m. Probabil că s-a tăiat finanţarea pe care am obţinut-o cu mari eforturi pentru a se da altora să pună asfalt pe drumuri comunale, lucru care nu mi se pare normal”.

Plângerea primarului comunei Stăneşti este justificată pâna la un punct, adică pâna acolo unde, în naivitatea sa, a crezut şi a sperat că guvernanţii liberali i-ar fi repartizat în mod special fondurile necesare pentru modernizarea tronsonului de drum judeţean de pe raza localităţii. Domnul primar refuză să creadă că a fost păcălit şi aruncă anatema şi dojana asupra Consiliului Judeţean.

Cu riscul de a-l dezamăgi şi cu regretul că-i dăm peste cap speranţa pe care a investit-o în corifeii liberali, ne vedem obligaţi să-i comunicăm domnului Ionel Michiu că la judeţ nu a sosit nici un leu cu destinaţie specială pentru comuna Stăneşti. Banii pentru modernizarea celor 800 m provin din fondurile Consiliului Judeţean după rectificarea de buget alocate în scopul reabilitării infrastructurii din întregul judeţ şi numai după insistenţele lungi şi repetate ale preşedintelui Ion Cîlea pe la multe cabinete ministeriale. Repartizarea fondurilor nu s-a făcut pe nici un alt criteriu decât pe cel al nevoilor stringente locale, fără ca vreun primar să fie favorizat.

Fondurile au fost mici în comparaţie cu necesităţile reale, însă ele au fost împărţite echitabil.
De un lucru trebuie să fie sigur primarul comunei Stăneşti. Pentru preşedintele Consiliului Judeţean nu există localităţi de categoria I, a II-a sau a III-a. Ele sunt la fel de importante, asa încât preşedintele Ion Cîlea va fi receptiv în egală măsură la toate solicitările, indiferent de mărimea localităţilor. De această receptivitate echitabilă doreşte preşedintele Consiliului Judeţean să-l asigure şi pe primarul din Stăneşti ca, de altfel, pe toti primarii din localitatile judetului Vâlcea.
 
      Biroul de Presă al Consiliului Judeţean Vâlcea

 
2000 de brazi de Craciun, de la Directia Silvica PDF Imprimare E-mail
• Brazi la ghiveci, moda anului 2009

bradut.jpg
 Anul acesta, Direcţia Silvică Vâlcea pune la dispoziţia cetăţenilor 2.000 pomi de Crăciun (1.200 de brazi şi 800 de molizi). Pentru aceştia s-au întocmit acte de provenienţă aprobate de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânatoare şi s-au asigurat sigiliile de identificare, care asigură circulaţia legală a pomilor de Crăciun pe piaţa internă. Dintre cei 2.000 de brazi şi molizi, 800 vor fi distribuiţi personalului silvic gratuit, în conformitate cu prevederile contractului de muncă, iar restul instituţiilor publice şi populaţiei.

Majoritatea pomilor de Crăciun provin din pepiniere. Preţurile acestora vor varia în funcţie de specie şi înălţime. Un brad de 1.30 - 3 metri înălţime va costa între 24 şi 36 de lei bucata, iar un molid între 12 si 24 de lei bucata. „Exemplarele mai mari de trei metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul acestora este stabilit în funcţie de înălţime”, a afirmat Ion Oprescu, şeful Serviciului de Producţie de la Direcţia Silvică Vâlcea.  Luna decembrie este, din acest motiv şi „vârful” în privinţa numărului de infracţiuni silvice constatate. În urma controalelor efectuate pâna acum de reprezentanţii Direcţiei Silvice, jandarmi şi politişti au fost descoperite 40 de infracţiuni, fiind aplicate 278 de amenzi, în valoare totală de 248.120 de lei.

De asemenea, s-au confiscat 217 metri cubi de material lemnos. Pentru prevenirea tăierilor ilegale se vor intensifica patrulările şi controalele. Din 2009, Romsilva Vâlcea îşi propune să livreze brazii în ghivece şi coşuri, reducându-se astfel tăierea acestora, după cum a precizat Dumitru Dinu, inginer la Direcţia Silvică Vâlcea. „De la an la an numărul pomilor de Crăciun pe care îi recoltăm e în continuă scădere, pentru că nu mai avem proprietăţi. În 2007, am pus la dispoziţie peste 3.000 de pomi. De anul viitor vom pune brazi în ghivece si îi vom da oamenilor, iar după sărbatori ei pot să ni-i returneze. Şi pentru acest an am pregătit câteva ghivece şi sperăm să fie atractive pentru populaţie“, a mai spus Ion Oprescu. În piaţă, un brad va costa triplu faţă de cei oferiţi de Direcţia Silvică. 

 
<< Start < Inapoi 1 2 3 4 5 6 7 Inainte > Sfarsit >>

Rezultate 10 - 18 din 57