|
MUNICIPIUL RÂMNICU-VÂLCEAMunicipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului Vâlcea, este plasat de-a lungul râului Olt, la o altitudine de 440m. Râmnicu Vâlcea se ridică pe locul unde, cu milenii de ani in urmă, existau aşezări umane ordonate. Vestigiile arheologice descoperite până în prezent dau cu aproximaţie ca dată a construcţiilor de aici perioada neolitică şi epoca bronzului. De asemenea, mai pot fi intâlnite la tot pasul semne ale unor construcţii din epoca daco-romană, atestând continuitatea unei vieţi urbane din negura vremurilor si până in prezent. La inceputul Evului Mediu, Râmnicul era deja constituit ca o cetate importantă, folosind din plin avantajul de a fi amplasat pe un drum comercial cunoscut. Râmnicul a devenit un important centru cultural sub domniile lui Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. Prima "moară de hârtie" din Ţara Românească şi prima tiparniţă au fost realizate la Mănăstirea Govora în 1705. La scurt timp dupa aceea, cunoscutul cărturar Antim Ivireanul a adus la Râmnic o nouă tipografie care va face din cartea de Râmnic o marcă de prestigiu în Ţările Române. Datorită acestui fapt marele istoric Nicolae Iorga obişnuia să numească Râmnicul drept capitala tiparului românesc. La 29 iulie 1848, pe locul actualului Parc Zavoi, în cadrul unei manifestaţii similare cu Adunarea de la Izlaz, râmnicienii intonează pentru prima dată într-un cadru oficial, cântecul "Desteaptă-te Romane !", cel care este în prezent Imnul de Stat al României. Astăzi, Râmnicu Vâlcea este un oraş de 125.000 locuitori, aflat in plina dezvoltare, încercând să îmbine dezvoltarea modernă cu protejarea monumentelor şi spaţiilor istorice. Pitoresc şi plin de farmec. Aşa se dezvăluie Vâlcea călătorului abia sosit în acest ţinut binecuvântat de Dumnezeu cu munţi, podişuri şi dealuri, depresiuni şi văi de o neasemuită frumuseţe. Valea Oltului, străjuită de păduri seculare, este de departe cea mai spectaculoasă şi cea mai atractivă zonă. Pe lângă pitoresc, însă, judeţul este renumit şi prin bogaţia miraculoaselor ape tămăduitoare, care situează staţiunile sale balneare alături de celebrele staţiuni de renume european: Baden-Baden, Karlovy-Vary, Aix les Bains. De secole, apele minerale de la Călimaneşti- Căciulata, de la Govora şi Olăneşti fac adevărate minuni în tratarea unor afecţiuni. Atracţiile judeţului Vâlcea sunt mari şi numeroase.
Prezentarea judeţului Vâlcea
Localizarea judeţului Vâlcea Judeţul Vâlcea se află în partea central-sudică a României.Se întinde de-a lungul bazinului mijlociu al râului Olt, fiind înconjurat de Munţii Cozia la est şi culmea central-nordică a Munţilor Căpăţânii în vest.Judeţul are o suprafaţă de 5,765 km 2- 2.4% din suprafaţa totală a ţării şi o populaţie de 413.570 locuitori .Clima judeţului este temperat-continentă, cu slabe influenţe mediteraneene. Reşedinţa judeţului este municipiul Râmnicu Vâlcea, situat la confluenţa râurilor Olt şi Olăneşti, la poalele dealurilor Capela, Petrişor şi Cetăţuia.Structura administrativă Două municipii: Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani;Nouă oraşe: Horezu, Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, Ocnele Mari,Brezoi, Bălceşti, Băbeni, Berbeşti;78 comune . Prezentare generală Judeţul se bucură de o geografie variată, de la dealuri şi munţi la văi, ceea ce îl transformă într-un microcosmos al ţării.Aproximativ jumătate din teritoriul său este acoperit de păduri de stejar, fag, conifere sau altă vegetaţe forestieră. în partea nordică, munţii reprezintă peisajul dominant, cu înălţimi de peste 2,200 metri.Judeţul Vâlcea ascunde numeroase resurse minerale, inclusiv petrol, gaze naturale, sare, precum şi ape minerale recunoscute pentru proprietăţile lor curative folosite în: afecţiuni ale aparatului digestiv, diabet, gută, afecţiuni ale aparatului renal, afecţiuni dermatologice, afecţiuni reumatismale. Potenţial turistic Alături de peisagistica pitorească, judeţul Vâlcea este binecuvântat cu o abundenţă de monumente istorice şi ecleziastice, ceea ce îl transformă în a doua destinaţie turistică a ţării din punct de vedere al popularităţii sale.Bogăţiile judeţului sunt, de asemenea, reprezentate de sursele de ape curative şi miracolele naturale, a căror prezenţă a încurajat dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice.Bogăţiile judeţului Vâlcea reprezintă un potenţial considerabil care fortifică latura competitivă a regiunii.Forţa de muncă înalt calificată; Atractivitate din punct de vedere turistic ;Infrastructură eficientă ;Dinamism al locaţiei economice;Peisaj cultural . Administraţia publică locală Autorităţile locale sunt constituite în concordanţă cu Legea Administraţiei publice şi Legea alegerilor locale.Din punct de vedere al stucturii administrative: 41 judeţe2 800 comune, 280 oraşe şi 86 municipii. Consiliul Judeţean are un rol coordonator şi este direct ales de populaţia judeţului. Membri consiliilor judeţene aleg un Preşedinte şi doi vicepreşedinţi.La nivel local, primarii şi consilierii locali sunt aleşi prin vot direct, secret şi universal.Responsabilităţile locale includ:Aprobarea programelor de dezvoltare socială şi economică;Stabilirea taxelor şi impozitelor locale;Servicii sociale şi administrarea pieţelor;Dezvoltare urbană şi planificarea utilizării terenurilor;Protecţia mediului înconjurătorPrimarul conduce administraţia locală şi reprezintă autoritatea locală în relaţiile acesteia cu celelalte instituţii. Primarul este asistat de unul sau doi viceprimari, iar Primarul General al Bucureştiului este ajutat de patru viceprimari.Guvernul numeşte un Prefect în toate judeţele şi în municipiul Bucureşti, cu rolul de reprezentant si coordonator al activităţii ministerelor la nivelul judeţelor. Prefectul poate acţiona în judecată autorităţile locale pentru decizii considerate ilegale. Prefectura are un grup de specialităţi si o structură şi sarcini stabilite de guvern. Populaţia Aproximativ 60% din populaţie aparţine grupurilor de populaţie activă (15-59 ani pentru bărbaţi şi 15-54 ani pentru femei).Numărul populaţiei: 413.570Din care:161.755 în zonele urbane;251.815 în zonele rurale. Evoluţia populaţiei în perioada 1966-2002 Infrastructura Judeţul Vâlcea deţine:- 164 km de căi ferate,- 2.167 km de drumuridin care 550 km de drumuri naţionale.Există 7 drumuri naţionale care traversează judeţul. Cel mai important este Drumul European 81, care leagă judeţul Vâlcea cu judeţele Sibiu şi Argeş.Drumurile judeţului măsoară 1.677 km şi au 389 de poduri, cu o lungime totală de 10.135 m.Zăcăminte de gaze naturale: 9 localităţi, cu o reţea de distribuţie de 259,2 km.Surse de apă potabilă:78 localităţi, dintre care 9 oraşe;lungimea totală a reţelei de distribuţie: 563,9 km;o sursă regională de apă potabilă de la Brădişor (52km), care poate fi extinsă până la Drăgăşani, încă 56 de Km. IndustriaProfilul industrial al judeţului este în principal bazat:-industria chimică-industria alimentară-exploatarea cărbunelui, petrolului şi sării-prelucrarea lemnului-industria uşoară-industria textilăAgricultura Total teren arabil: 80,348 haDeţinute de sectorul privat: 79,398 haTotal producţie agricolă:Cereale: 207,075 toneLegume (total): 114,080 tonePlante uleioase: 1,077 toneCartofi: 53,143 toneFuraje: 491.949 tone Pomicultura şi viticultura Numărul pomilor fructiferi: 4,544,394Din care:pruni 3,096,547meri 1,126,986peri 84,682Producţia totală de fructe: 45,534 toneDin care sectorul privat: 42,351 toneVii (total suprafaţă): 4,094 haProducţia totală de struguri : 229,893 toneEducaţia Numrul total al elevilor: 80384Din care :-şcoala primară: 45475-grădiniţă: 12451-liceu: 14029-licee de artă: 4405-universitate: 2738Număr total profesori: 5403Din care:-educatori: 344-învăţători: 347-gimnaziu: 164-liceu: 27-profesori de arte: 3-universităţi particulare: 3 Proiecte internaţionale implementate Programul Phare pentru Reabilitatarea Infrastructurii Afectate de Inundaţii în 19976 proiecte în judeţul VâlceaValoare: 1,436,000 ECUFondul Phare pentru Modernizarea Administraţiei Publice LocaleProiect: "Centru de informare pentru cetăţeni şi sistem informatic integrat pentru Consiliul Judeţean Vâlcea şi 16 de municipalităţi"Valoare: 28.540 EuroCredit garantat de Guvernul României pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă în zonele rurale - 38 proiecte în zonele ruraleValoare: 11,742,000 USDPhare 2001 - Coeziune Economică şi socială - Schema de investiţii în servicii sociale"" Centrul Social Pilot Drăgăşani"Valoare: 142.210 EuroProiecte internaţionale in curs de implementare Programul Phare 2004 - 2006, Coeziune economică şi socială - Dezvoltarea infrastructurii regionaleProiect:"Centrul de convenţii şi expoziţii Nord - Oltenia "Valoare: 7.467.000 euro, din care Phare: 5.000.000 euro, Fondul naţional: 1.667.000 euroProiect: " Dezvoltarea integrată a staţiunii balneare Băile Olăneşti"Valoare: 3.369.358 euro, din care Phare: 2.271.790 euro, Fondul naţional: 757.263 euroProgramul Phare 2002 - Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local16 proiecte pentru dezvoltarea administraţei la nivel local în localităţile judeţului Vâlcea: Rm. Vâlcea, Drăgaşani, Călimăneşti, Horezu, Dragoeşti, Făuresti, Frânceşti, Galicea, Glăvile, Grădistea, Lădeşti, Măciuca, Orleşti, Popesti, Stoileşti, Şirineasa.Valoare: 280 124 EuroPhare Ro/2003/005-551.01.02 Acces la educa¦ie pentru grupurile dezavantajate "Toţi diferiţi, toţi egali " - Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate din judeţul Vâlcea.Valoare : 525.551 Euro, din care fonduri Phare:494.681 EuroISPA - "Managementul integrat al deşeurilor în Municipiul Rm.Vâlcea - Depozit ecologic Feţeni"Valoare: 18.200.000 Euro, din care fonduri ISPA: 11.040.000 Euro, Bugetul de stat : 2.500.000 EuroISPA - Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă , a sistemului de canalizare şi a staţiilor de tratare a apelor reziduale în Rm. Vâlcea.Valoare: 31.500.000 Euro, din care fonduri ISPA: 23.625.000 EuroProiecte recomandate pentru a fi finanţate de Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională " Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice în zona cultural istorică a depresiunii Horezu"Valoare: 3.998.511 Euro, din care Phare: 2.698.883 Euro, Fondul naţional: 899.628 euro" Reabilitarea infrastructurii turistice în staţiunea balneară Băile Govora".Valoare: 2.927.894 euro, din care Phare 1.952.170 euro, Fondul naţional : 650.724 euro"CALIMANEŞTI 2007 - dezvoltarea infrastructurii turistice în staţiunea balneară Călimăneşti - Căciulata"Valoare: 1.848.290 din care Phare :1.386.217,5 euro, Fondul naţional: 462.072,5 euro"Ocolirea Municipiului Drăgăşani pe drumul naţional de la Craiova la Vâlcea"Valoare: 3.951.053 euro, din care Phare : 2.666.961 euro, Fondul naţional : 888.986 euro" Parcul Zăvoi - Centrul de recreere şi agrement ".Valoare: 2.374.449, din care Phare 1.780.837 euro, Fondul naţional : 593.612 euro Proiecte propuse Sistem zonal de colectare şi depozitare a deşeurilor în localităţile : Brezoi, Sineşti, Roesti, Galicea, Măciuca, Bălcesti.Valoare estimativă: 4 220 000 EuroManagementul integrat al deşeurilor în municipiul Drăgăşani (un nou depozit ecologic, colectare selectivă a deşeurilor etc.)Valoare estimativă: 17 784 000 EuroSistem zonal de alimentare cu apă şi canalizare . Reabilitarea reţelei de apă şi canalizare, a staţiilor de epurare a apei uzate şi extinderea lor în judeţul Valcea.Valoare estimativă: 144 200 000 Euro Experienta internaţională Programul de Cooperare între Flandra şi RomâniaProject: Centrul de Afaceri Ramnicu Valcea - Flandra (parteneriat între Consiliul Local Râmnicu Valcea , Consiliul Jude?ean Vâlcea şi Camera de Comerţ a judeţului Vâlcea)Valoare: 22.9 million BEFProgramul de Cooperare între Flandra şi RomâniaProject: Valorificarea potenţialului turistic în judeţul VâlceaValoare: 110,000 EuroProgramul de Cooperare Danez - Român în domeniul protecţiei mediuluiProject "Extinderea sistemului de alimentare cu apă Râmnicu Vâlcea - Drăgăşani"Valoare: - Faza I: 181,000 USD- Faza II: 1,500,000 USD Banca Mondială prin Fondul Român de Dezvoltare Social5 proiecte pentru modernizarea infrastructurii de transport în zonele rurale sărace2 Proiecte generatoare de venituri pentru comunităţile săraceValoare: 288 . 000 USDBanca Europeană pentru Investiţii8 projects pentru reabilitarea infrastructurii (reabilitarea drumurilor şi amenajarea albiilor râurilor)Valoare: 1.637.000 USDProgram de cooperare al Guvernului AustriacProiect: Utilizarea energiei geotermale în oraşul CălimăneştiValoare: 1.000.000 USD Municipiul Ramnicu Vâlcea, cu o populaţie de 115.000 de locuitori, este amplasat într-o zonă depresionară, la confluenţa dintre Olt şi Olăneşti. Prima atestare a localitaţii se realizează în 1388, în timpul lui Mircea cel Bătrân, voievod care are aici o curte domnească, ale cărei ruine se pot vedea şi în prezent. Oraş domnesc, menţionat ca atare de Mihai Viteazul si Matei Basarab, Râmnicu Vâlcea a fost şi un important centru ecleziastic, odată cu infiinţarea Episcopiei Râmnicului. Aici a fost hirotonisit ca episcop de către Constantin Brancoveanu, Antim Ivireanul, care a tipărit unele dintre cele mai importante cărţi ale culturii române. Actualul imn al României, cu o muzică creata de Anton Pann pe versurile lui Andrei Mureşanu, a fost intonat pentru prima dată în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea in 1848. Un alt moment important din istoria oraşului este reprezentat de primul congres al Ligii Culturale din România Mare, congres prezidat de istoricul Nicolae Iorga. Printre cele mai cunoscute personalităţi râmnicene se numară criticul literar Nicolae Manolescu, filosoful Gabriel Liiceanu si actorul Dem Rădulescu. Cele mai reprezentative obiective turistice din Vâlcea sunt: casa memorială Anton Pann, Muzeul de Istorie, Muzeul Satului şi biserica Cetăţuia.Alături de milenara creaţie populară, numeroase monumente istorice si de artă din cuprinsul Vâlcii atestă că pe aceste meleaguri s-a închegat si s-a dezvoltat de-a lungul veacurilor o tradiţie culturală care a cultivat sentimentul demnităţii nationale, al permanenţei si unităţii poporului român, al dragostei pentru cultură. Creşterea rolului culturii in Valcea s-a manifestat prin funcţionarea, încă din secolul al XIV-lea a unor adevarate şcoli cu profil artistic - miniaturişti, copişti, zugravi, sculptorii in lemn şi piatră , olari - la Cozia, Bistriţa, Râmnic si apoi la Hurez. Vâlcea a dat literaturii romane unul dintre valoroşii scriitori ai perioadei interbelice - Gib Mihăescu, originar din Dragăşani. În perioada dintre cele două războaie mondiale debutează poeţii Dragoş Vrânceanu şi Ada Orleanu. Gabriel Liiceanu scriitor, filozof şi militant anticomunist, născut in 1942, la Râmnicu Vâlcea. Nicolae Manolescu -critic literar de autoritate contemporană, născut la Râmnicu Vâlcea Generoasa natură a dat plaiurilor vâlcene "cu amândouă mâinile din toate frumuseţile şi din toate comorile cu care-i înzestrată Ţara Românească"( Alexandru Vlahuţă - "România pitorească") . Toată Valea Oltului, această mare cetate ocrotitoare a Românilor în zile de primejdie, este plină de amintiri istorice. Nu e zidire veche, ruină, movilă de pământ, de care să nu fie legat un cântec, o legendă, un nume de viteaz. La Mănăstirea Cozia îşi doarme somnul de veci Mircea Voievod. Mihai Viteazul îşi convoacă aici pentru ultima dată colaboratorii hotărând asupra modalitaţii de a continua lupta. La Govora Matei Basarab asează tipografia care avea să aducă prin cărţile tipărite în limba română o adevărată renaştere culturală a Ţării Româneşti; aici s-au acoperit de glorie pandurii lui Tudor Vladimirescu împotriva armatelor otomane; aici a vibrat pentru prima dată, sub bagheta lui Anton Pann, imnul "Desteaptă-te române". Ţinuturile mirifice, de basm si de legendă, cu un pitoresc fărî seamăn cu care este înzestrat judeţul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea in valoare a acestui tezaur de nepreţuit. Zona montană, reprezentând 1/3 din suprafaţa judeţului, oferă atractii formidabile : chei, cascade, pesteri, peste 80 de trasee marcate si intretinute, posibilitatea practicarii alpinismului, schiului, pescuitului si vanatorii sportive. Turismul montan beneficiaza de conditii deosebite de cazare si petrecere a vacantelor in statiunile de acum celebre, Voineasa si Vidra. In cadrul grupei montane Parang - Cindrel se înscrie pitoreasca Vale a Lotrului, aflată între Munţii Lotrului (2244 m) şi Munţii Latoriţei (2.063m). Se impun privirii peisaje alpine deosebite: forme glaciare sălbatice, asemănătoare cu cele din Alpi, defileul şi cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obârşiei Lotrului, lacurile de la Galbenu si Petrimanu. Armonia teritoriului, priveliştile de o rară frumuseţe din defileele Oltului, Lotrului, Lotrişorului şi Bistriţei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem să nu amintim Brădişorul şi Vidra, pârtiile de schi şi traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul să se simta bine şi să revina în aceste locuri. Zona montană a judeţului Vâlcea cuprinde de fapt patru perimetre oarecum distincte : - Staţiunile de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra, Obârşia Lotrului - Ţara Loviştei din stânga Oltului, pe culoarul Curtea de Argeş, Suici, Perişani, Câineni, Parcul Naţional Cozia, Zona Munţilor Căpăţânii Fiecare dintre aceste patru perimetre are probleme specifice care pot fi însă rezolvate pe termen mediu, astfel încât resursele turistice naturale şi antropice de care dispun să poată fi puse în valoare prin activităţi de turism. Municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului Vâlcea, este plasat de-a lungul râului Olt, la o altitudine de 440m.Râmnicu Vâlcea se ridică pe locul unde, cu milenii de ani in urmă, existau aşezări umane ordonate. Vestigiile arheologice descoperite până în prezent dau cu aproximaţie ca dată a construcţiilor de aici perioada neolitică şi epoca bronzului. De asemenea, mai pot fi întâlnite la tot pasul semne ale unor construcţii din epoca daco-romană, atestând continuitatea unei vieţi urbane din negura vremurilor şi până în prezent. La începutul Evului Mediu, Râmnicul era deja constituit ca o cetate importantă, folosind din plin avantajul de a fi amplasat pe un drum comercial cunoscut. Râmnicul a devenit un important centru cultural sub domniile lui Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. Prima "moară de hârtie" din Ţara Românească şi prima tiparniţă au fost realizate la Mănăstirea Govora în 1705. La scurt timp dupa aceea, cunoscutul cărturar Antim Ivireanul a adus la Râmnic o nouă tipografie care va face din cartea de Râmnic o marcă de prestigiu în Ţările Române. Datorită acestui fapt marele istoric Nicolae Iorga obişnuia să numească Râmnicul drept capitala tiparului românesc. La 29 iulie 1848, pe locul actualului Parc Zăvoi, în cadrul unei manifestaţii similare cu Adunarea de la Izlaz, râmnicienii intonează pentru prima dată într-un cadru oficial, cântecul "Deşteaptă-te Române !", cel care este în prezent Imnul de Stat al României. Astăzi, Râmnicu Vâlcea este un oraş de 125.000 locuitori, aflat în plină dezvoltare, încercând să îmbine dezvoltarea modernă cu protejarea monumentelor şi spaţiilor istorice.Pitoresc şi plin de farmec. Aşa se dezvăluie Vâlcea călătorului abia sosit în acest ţinut binecuvântat de Dumnezeu cu munţi, podişuri şi dealuri,depresiuni şi văi de o neasamuită frumuseţe.Valea Oltului, străjuită de păduri seculare, este de departe cea mai spectaculoasă şi cea mai atractivă zonă. Pe lângă pitoresc,însă, judeţul este renumit şi prin bogaţia miraculoaselor ape tămăduitoare, care situează staţiunile sale balneare alături de celebrele staţiuni de renume european: Baden-Baden, Karlovy-Vary, Aix les Bains. De secole, apele minerale de la Calimanesti- Caciulata, de la Govora si Olanesti fac adevarate minuni in tratarea unor afectiuni. Atractiile judeţului Vâlcea sunt mari şi numeroase. Primele atestări documentare ale judeţului Vâlcea Meleagurile '' vâlcilor '' se află dintr'începuturi pe malurile ''râului de aur'' , la hotarul dintre ' legendă şi mit . Vâlcea este cel mai vechi judeţ al Unrii Româneşti , menţionat documentar încă de la 8 ianuarie 1392 , a cărui denumire s-a păstrat neschimbată până în prezent. Totuşi , obârşia judeţului este mult mai veche decât momentul atestării sale scrise, deoarece , înainte de a fi pomenit în scris , ţinutul trebuie să fi avut o îndelungată viaţă socială şi economică anterioară. Încă la 1200 , în Cronica Nibelungilor , apare un duce pe nume Râmunc din ţara valahilor ; asemănarea de nume cu Râmnicul fiind surprinzătoare. În Diploma cavalerilor Ioaniţi apar menţionate voievodatele lui Litovoi (pe Jiu) şi Seneslau (pe Argeş) precum şi cnezatele lui Farcaş - în Vâlcea - şi Ioan , la vărsarea Oltului în Dunăre. Cnezatul lui Farcaş (farcaş - lup în limba maghiară), ce cuprindea tot bazinul Oltului mijlociu , nu era altceva decât continuatorul vechiului ţinut al vâlcilor (lupii getici), şi aceasta la puţin timp după marea invazie mongolă de la 1241. Existenţa cnezatului lui Farcaş , la mijlocul veacului al XIII-lea , pe cursul mijlociu al Oltului se leagă şi de alte date ce vin să întărească teza continuităţii "vâlcilor" pe aceste meleaguri. Catagrafia franciscă în limba latină de la 1731 menţionează faptul că Biserica din Râmnic a fost ridicată în anul 6812 de la facerea lumii (adică la 1304). Reşedinţa episcopală de la Râmnic îşi are începuturile în secolul al XIV-lea , fiind atestată documentar în anul 1503. Istoria ei este grandioasă , presărată fiind cu numele ilustre ale păstorilor acestui popor ortodox de limbă latină. S-au scris cărţi despre ei şi despre realizările lor. S-a vorbit cu îndreptăţire despre "Veacul de aur al Râmnicului " ,despre primele tipărituri de carte românească , despre Antim Ivireanul şi epoca sa , despre Damaschin, Chesarie sau Filaret , toţi episcopi ai Râmnicului, toţi truditori întru propăşirea culturală şi spirituală a neamului. La Posada, după unii cercetători la Perişani-Pripoare , între 9-12 noiembrie 1330 oastea lui Basarab I înfrânge pe cavalerii regelui maghiar Carol Robert de Anjou.
De numele lui Mircea cel Bătrân se leagă atestarea documentară a Râmnicului - ca oraş domnesc (4 septembrie 1389) , ridicarea pe malul Oltului , la nord de Călimăneşti a mănăstirii Cozia. Soluţia constructivă pentru Biserica mare , care poartă hramul "Sf.Treime", - planul triconic - face din Cozia un monument "cheie" pentru întreaga arhitectură mănăstirescă din spaţiul nord-dunărean.
Mănăstirea Hurezi ctitorie a domnitorului martir Constantin Brâncoveanu este înscrisă din 1994 , împreună cu celelalte biserici şi schituri din complexul mănăstirii Hurezi , în Lista Monumentelor Istorice UNESCO, mai ales pentru valoarea "stilului brâncovenesc" considerat primul stil autohton românesc.. Locuitorii satelor vâlcene participă la marile evenimente ale istoriei anilor 1821,1848,1859,1877. Revoluţia de la 1848 a descătuşat toate energiile revoluţionare ale poporului pentru libertate socială şi naţională. La 29 iulie 1848 , în parcul Zăvoi are loc sfinţirea steagului revoluţionar şi depunerea jurământului pe noua Constituţie cu care prilej , pentru prima dată în ţară , se intonează imnul revolu¦ionar "Deşteaptă-te române", sub bagheta lui Anton Pann. Prin trecutul lui plin de glorie , prin jertfa atâtor fii ai săi pe altarul luptei pentru libertate şi neatârnare , pentru independenţă şi unitate naţională , prin aportul dat culturii naţionale ca păstrător al celor mai scumpe comori ale neamului , limba, credinţa şi legea strămoşească , judeţul Vâlcea merită a fi considerat drept una din cele mai preţioase nestemate din "lada de zestre" a neamului românesc. Sursa : Corneliu Tamas - ”Vâlcea turistică”, „Judeţul Vâlcea si Prefecţii”GEOGRAFIE IN STATISTICI Judeţul Vâlcea este situat ţn partea central-sudică a României fiind intersectat de paralela de 45- latitudine nordică şi de meridianul de 24 longitudine estică . Judeţul Vâlcea se învecinează cu judeţele: o Sibiu si Alba la nord o Dolj la sud o Olt la sud - est o Gorj si Hunedoara la vest o Arges la est. Judeţul Vâlcea are un relief variat ce se desfăşoară în trepte : la nord
|
